Fantana secreta
În februarie 2007, muncitorii care lucrau la consolidarea unei aripi a cladirii liceului nostru, au sapat într-o sala de la parter ca sa puna o grinda în fundaţie.Au dat de un capac de metal care ocupa aproape jumatate din clasa, iar sub el, gura unui puţ.
Era un spectaculos puţ în forma cilindrica, cu diametrul deschiderii de aproape 2 m, cu pereţi zidiţi în caramida mica, dreptunghiulara, impecabil şi rafinat executata pe o adâncime de aproape 10m, dintre care 2,60m colana de apa.
Puţul era acoperit cu un capac rotund, gros, de fier, puţin ruginit cu mai multe balamale pe mijloc şi deschidere în doua aripi.Gura puţului era consolidata cu cercuri groase de fier de aproximativ 30 cm laţime fiecare, atât pe peretele interior sus cât şi de jur împrejurul deschiderii, ca un ghizd (la aprox. 10 de cm sub podea).Când s-a eliberat de beton şi moloz şi s-a ridicat prima apripa a capacului s-a vazut apa stralucind la aproape 7m adâncime.
Când s-a scos apa din fântâna, s-a observat la fundul puţului cel puţin un tunel cu pereţii zidiţi pe care apa a venit imediat şi a umplut fântâna în 20 de minute.
Salvarea fântânii s-a realizat cu eforturi deosebite pentru ca a necesitat stoparea lucrarilor, refacerea proiectului de consolidare pentru mutarea grinzii de beton, costuri mari chiar şi pentru evaluarile repetate ale forurilor competente .
În interiorul fântânii exista multe accesorii bine fixate în perete de caramida: o scara cu trepte bare care coboara pe toata lungimea puţului chiar şi sub nivelul apei, trei grinzi, care leaga pereţii la distanţe diferite, un inel mai deosebit fixat şi el in peretele interior, o conducta taiata care strapunge peretele la aprox. 80 cm de suprafaţa.
La ce au servit toate acestea?
Secretul fântânii din podea
Accesoriile metalice din interiorul fântânii au fost elementele iniţiale care au facut sa se porneasca de la premisa că avem de-a face cu primul sistem de alimentare cu apa curenta a şcolii. El este cu atât mai interesant cu cât în oraşul Craiova nu exista alimentare cu apa curenta în 1893-1895 când s-a contruit liceul. Existau doar cişmele stradale şi fântâni obişnuite.
Abia dupa primul razboi mondial s-a realizat alimentarea Craiovei cu apa. Este uşor de presupus ca vechiul sistem a fost dezactivat şi fântâna a fost acoperita atunci când liceul s-a racordat la sistemul urban, în secolul urmator. Uimitor este ca deşi a stat astupata sub podea cel puţin 86 de ani, fântâna a continuat sa fie alimentata cu apa proaspata. Nu ştim înca unde este izvorul de unde vine apa, dar apa vine şi acum, cu traseul neafectat de fundaţiile blocurilor şi altor construcţii din jurul şcolii. Daca fântâna ar fi fost una obisnuita, pe pietriş, cu izvoare proprii, acestea s-ar fi astupat în timp, fiind nefolosita ea se „nisipa”, aşa cum se întâmpla de obicei. De unde vine apa adusa pe olane ceramice-ramâne o pista deschisa pentru alta cercetare.
LICEUL „CAROL I” ERA ÎN 1895 PRIMA CLADIRE DIN CRAIOVA CU ÎNCALZIRE CENTRALA, CALORIFER ŞI LUMINA ELECTRICA!
Chiar în 1895 când se termina construcţia actualei cladiri a liceului,s-a dat în funcţiune prima uzina electrica, concesionata firmei germane Allgermaine Electricitas Geselleschaft.Uzina era plasata în spatele liceului, în Valea Vleicii,unde este astazi hala de lânga blocul cu sediul „Electrica”.
Va daţi seama ce impact a avut pentru locuitorii oraşului sa vada la Craiova prima cladire cu lumina electrica, încalzire centrala cu calorifere şi apa curenta(în secolul al XIX-lea).
Astazi fântâna redevine ce a fost acum 114 ani, una din valorile care fac unic Colegiul „Carol I” din Craiova.
Actualizat la 13-05-2011
